Cât ne costă termoizolarea blocului?

Adi Dohotaru
23 Septembrie 2008

Blocurile de locuinţe rămase „moştenire” din epoca ceauşistă arată jalnic şi sunt mari consumatoare de energie termică pe timpul iernii. Locatarii aşteaptă bani de la stat pentru a-şi izola termic blocul şi, totodată, pentru a-i înfrumuseţa exteriorul. „Cetăţeanul Clujean” vă arată cât vă costă reabilitarea termică a casei, dacă doriţi să vă înscrieţi în programul guvernamental.

„Ne costă aproape 1.000 de euro per apartament, dar noi am calculat la preţ de garsonieră, chiar dacă erau unii cu două camere. Plata e eşalonată pe cinci ani. Deocamdată se plăteşte un milion pe lună”, spune clujeanul Berti Coaciu, care administrează un bloc de pe Albac, nr. 9, din cartierul Gheorgheni.

Economie la energie de 50%
Doar trei contracte de execuţie a lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor au fost adjudecate într-o primă etapă de licitaţie deschisă, organizată de Primăria municipiului Cluj-Napoca. În afară de blocul pe Albac, menţionat anterior, se lucrează la alte două, pe str. Unirii nr. 15 şi pe str. Bucegi nr. 3. Acestea sunt primele trei blocuri din Cluj care au intrat în programul guvernamental de termoizolare. Lucrările la blocul pe str. Albac au început în luna septembrie şi se vor încheia la sfârşitul anului. Costurile lucrărilor sunt suportate în proporţie de 34% de către Guvernul României, 33% de Consiliul Local şi 33% de asociaţia de proprietari care a întocmit proiectul.
Specialiştii Primăriei Cluj-Napoca au calculat că economia anuală de energie estimată este de 163,94 Gcal/an pentru blocul din str. Albac, iar cifrele sunt chiar mai mari în cazul celorlalte două blocuri care sunt reabilitate termic cu bani publici în momentul de faţă. Lucrările la bloc costă aproximativ 420.000 de lei. „S-a meritat să facem proiectul, chiar dacă a fost enorm de multă birocraţie. Am calculat cheltuielile pe ultimii ani pe apartamente, apoi am făcut dosar de expertiză energetică, audit energetic, apoi expertiză tehnică. Dar am tras o linie şi a ieşit că economisim mai bine de 50% la energie”, spune Berti Coaciu, administrator de bloc. În preţul de 1.000 de euro prevăzut pentru fiecare apartament din bloc sunt incluse geamuri termoizolante în fiecare locuinţă, în spaţiile comune, în beci, dar şi schimbarea ţevilor şi bateriilor de la băi.

Alpiniştii: „locatarii nu se pot coaliza”
Panourile din polistiren cu care sunt anvelopate blocurile sunt montate de alpinişti utilitari. Între aceştia, Marc Delu lucrează, în funcţie de calitatea materialelor, pentru tarife de 70 sau 80 de lei pentru fiecare metru pătrat montat. Astfel, în cazul unui apartament de 50 de metri pătraţi banii pe care îi încasează ar ajunge la cel puţin 3.500 de lei. „Aş prefera şi eu să lucrez pe mai multe apartamente, că mie îmi iese profitul mai mare şi lor mai ieftin, însă la noi locatarii nu se pot coaliza, nu au încredere unul în celălalt, administratorii probabil sunt neconvingători”, spune el.
Administratorul Coaciu spune că şi el a avut probleme la început cu locatarii, mai ales că 60% dintre ei sunt pensionari, însă în cele din urmă i-a convins pe toţi să investească în termoizolare. „Primează şi interesul individual, dar cel comun e mai important”, crede el. Delu şi-a izolat termic propriul apartament şi declară că astfel a redus consumul de energie termică la jumătate.

Doar 10 solicitări
„Dacă s-ar simplifica birocraţia pentru obţinerea fondurilor şi asociaţiile de proprietari de la alte blocuri ar fi mai implicate, atunci vom avea mai multe blocuri recondiţionate. Aici nu e vorba doar de termoizolare, ci şi de refacerea faţadelor gri, urâte. Ar fi nişte economii mari. Am avut o familie de 5 persoane în bloc, care a avut de plătit în luna decembrie 300 de lei. Au avut cel mai mult la cheltuieli iarna trecută”, afirmă administratorul Berti Coaciu.
„Pe anul 2008, au fost înregistrate 10 solicitări pentru execuţia lucrărilor de reabilitare termică. Cele 10 asociaţii de proprietari au făcut dovada că au în cont suma de 15% din evaluarea lucrărilor, după cum prevede legea”, arată reprezentanţii Biroului mass-media al Primărei. Cifra este însă infimă în raport cu numărul mare de blocuri din Cluj-Napoca. În momentul de faţă sunt executate trei lucrări de reabilitare, alte trei blocuri urmează să fie supuse la o a doua licitaţie, întrucât s-a depăşit valoarea indicatorilor aprobaţi, iar pentru patru blocuri nu s-a depus nici o ofertă.

„Cetăţeanul” a întrebat câţiva clujeni cum decurg şedinţele la bloc, dacă locatarii se pot pune de acord în privinţa îmbunătăţirii traiului în comun. „Administratorul nostru a demisionat după tot felul de acuzaţii de furt şi întreţineri umflate. A fost acuzat chiar de faptul că femeia de serviciu pune sticla de apă, pentru spălatul scărilor, la uşa oamenilor. A renunţat din cauza unui vecin care îl acuzase de toate lucrurile astea şi ne-am rugat de el vreo trei ore să nu plece”, spune clujeanul Andrei Biro. „Nu prea particip la şedinţe de bloc. Am fost în iarnă. M-am îngrozit. S-au certat două ore în scară şi pe nişte chestii de te durea capul. Era frig. M-aş duce la şedinţe dacă se discută util”, spune Ioana Mica.

Eurodeputatul PDL Rareş Niculescu a solicitat în vară Comisiei Europene creşterea fondurilor pentru reabilitarea termică a blocurilor, de la 2% cât este în prezent, la 10%. Cel puţin 20% din energia consumată în Uniunea Europeană este risipită, iar costurile acestei risipe vor depăşi 100 de miliarde de euro anual până în 2020, arată Rareş Niculescu. Potrivit eurodeputatului clujean, cele mai importante posibilităţi de economie a energiei se află în sectorul construcţiilor. Numai în România potenţialul anual de economisire a energiei prin reabilitarea termică a blocurilor se ridică la 600.000 de tone de petrol, în echivalent.

„Aş prefera şi eu să lucrez pe mai multe apartamente, că mie îmi iese profitul mai mare şi lor mai ieftin, însă la noi locatarii nu se pot coaliza, nu au încredere unul în celălalt, iar administratorii probabil că sunt neconvingători” – Marc Delu, alpinist utilitar