“Legaturi primejdioase – Boala Cronica de Rinichi nu vine singura” a adus laolalta doctori si specialisti din domenii diverse care au prezentat pericolul BCR, altfel denumita boala cronica de rinichi pentru noi toti.
Totul s-a desfasurat prin platforma Zoom, intr-o discutie deschisa intre medici specialisti din Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara si o serie de jurnalisti din comunitatile respective.
La intalnirea la care am participat ca si reprezentant al Clujului au vorbit specialisti de prima mana din domeniul medical, precum : Prof. Dr. Ina Maria Kacso, medic primar nefrologie, Prof. Dr. Nicolae Hâncu, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, Prof. Dr. Gabriela Roman, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, Prof. Dr. Dana Pop, medic primar cardiologie și medicină internă si dr. Emiliana Costiug, medic primar medicină de familie.
Prima intalnire online a avut loc pe data de 23 noiembrie avand ca invitati medici specialisti din Bucuresti. Trebuie specificat ca aceste intalniri online sunt puse la punct de catre EvolutionMedia si sponsorizate de catre compania AstraZeneca.
Conform statisticilor prezentate la eveniment avem de-a face cu o boala care afecteaza un om din zece pe plan European, respectiv 840 de milioane de oameni pe plan mondial. Doctorii prezenti la dezbatere au precizat ca aproximativ 90% dintre suferinzi sunt depistati foarte tarziu, acest lucru insemnand ca avem cu totii o mare problema legata de aceasta maladie.
Prof. Dr. Dana Pop, medic primar cardiologie și medicină internă a precizat ca exista o legatura stransa intre hipertensiunea arteriala si BCR: „Hipertensiunea arterială determină în timp apariția unor boli renale cronice, dar există și boli renale care determină hipertensiunea arterială și atunci vorbim de hipertensiune arterială secundară. Ceea ce este trist este faptul că în România prevalența hipertensiunii este în continuă creștere, procentul este în jurul valorii de 49%. Iată că hipertensiunea este a doua cauză semnificativă de BCR.
În foarte multe cazuri, hipertensiunea nu apare singură, ci împreună cu alți factori de risc cardiovascular, fiind foarte puțini pacienți doar cu hipertensiune arterială. De multe ori, aceștia mai au obezitate, dislipidemie și de foarte multe ori diabet zaharat, astfel încât atunci când cele două afecțiuni co-există, prognosticul acestor pacienți cu boli renale cronice este și mai prost.
O altă afecțiune foarte importantă, care de fapt reprezintă complicațiile tuturor bolilor cardiace, este reprezentată de insuficiența cardiacă – scăderea contractilității miocardice, astfel că sângele cu oxigen ajunge în cantitate mai scăzută la organele periferice, deci și la rinichi. Are loc o scădere a fluxului de sânge prin rinichi, o scădere a ratei filtrării glomerulare, cu apariția albuminuriei. În context de insuficiență cardiacă, una dintre ultimele complicații ale tuturor bolilor cardiovasculare, iată că ajungem, din nefericire pentru bolnavi, și la insuficiență renală cronică.
Din păcate, probabilitatea de deces sau de dializă pe o perioadă de 5 ani la pacienții cu boli cronice renale este mare: vorbim de o probabilitate de deces de 33% și probabilitatea de dializă este de doar 12%.”
La randul sau, dr. Emiliana Costiug, medic primar medicină de familie a spus ca : „Aceasta este marea noastră provocare. Sigur că medicul de familie este managerul de caz al pacientului. Medicul de familie face echipă cu pacientul în căutarea celor mai bune soluții pentru a păstra sănătatea. Pe de altă parte, are marea oportunitate de a face echipă cu medicii specialiști, de a comunica cu aceștia și de a găsi cele mai bune soluții pentru pacienți. Dar atunci când simptomele apar foarte târziu, atunci când nu doare, atunci e foarte greu să îl convingi să aibă un comportament preventiv. Acesta este marele rol al medicului de familie: să consilieze pacientul, să negocieze cu acesta și să evalueze riscurile.
Există studii care demonstrează că abia în stadiile 4-5 ale bolii cronice de rinichi simptomele sunt evidente, dar atunci avem prea puține soluții la îndemână, cu toate că medicina evoluat foarte mult. Aici este rolul nostru, ca împreună cu pacientul să evaluăm aceste riscuri: poate apărea hipertensiunea arterială sau o boală cardiovasculară, dacă pacientul fumează sau are un stil de viață nesănătos.
Din totalul pacienților diagnosticați deja cu boală cronică de rinichi, doar 59% recunosc boala ca atare. Restul, da, știau ca o boală de rinichi, li s-a spus, dar nu a considerat-o importantă. Deși prevalența bolii cronice de rinichi este destul de mare din primele stadii de boală, recunoașterea și acceptarea acesteia se fac foarte târziu, atunci când din păcate și resursele terapeutice sunt limitate.”
Cu alte cuvinte pacienții care se stiu ca prezinta risc ar trebui să isi facă două analize simple o dată pe an.
„Toți acești pacienți trebuie, o dată pe an, să își verifice creatinina și raportul albumină – creatinină urinară. Sunt niște examinări absolut banale și sigur că aici ne bazăm pe medicina primară și pe medicii de familie. Dar ar trebui crescut nivelul de conștientizare și la nivelul pacienților. Aceștia trebuie să știe că sunt în această categorie, trebuie să aibă și ei o atitudine proactivă, ca să își urmărească starea de sănătate” a precizat in concluzie Prof. Dr. Ina Maria Kacso.
