Haideti sa descoperim unul dintre cele mai fascinante grupuri etnice din lume, care traieste in muntii indepartati din Sulawesi de Sud, la aproximativ 328 km de capitala Makassar.
In ciuda progresului, Toraja sunt unul dintre putinele grupuri etnice care au reusit sa isi pastreze limba, traditiile si folclorul aproape intacte, in special incredibilele lor ritualuri funerare, care atrag anual mii de vizitatori din toate colturile lumii.
Daca aceste ritualuri de sperie, poti apela oricand la repatriere decedati pentru a aduce persoana draga acasa.
Credinte animiste
Toraja este denumirea colectiva data locuitorilor din regiunile muntoase indepartate din Sulawesi de Sud. Aceasta populatie, care a trait ani de zile intr-o izolare totala, a pastrat traditiile stravechi ale cultului animist “Aluk To Dolo”, care consta in venerarea stramosilor si in practicarea anumitor ritualuri.
Potrivit cultului Aluk To Dolo, universul este impartit intr-o lume subterana sau lumea mortilor, o lume superioara sau paradisul si o lume pamanteasca locuita de om. In cultura Toraja, ritualul funerar este cel mai elaborat si mai costisitor eveniment dintre toate si se face pentru a se asigura ca sufletul celui decedat ajunge pe taramul Puya (taramul sufletelor sau al vietii de apoi), situat undeva in zona muntoasa din sud-vestul Toraja.
Odata ajuns la Puya, sufletul poate continua sa duca o viata normala, asemanatoare cu cea anterioara, folosindu-se de bunurile oferite in timpul inmormantarii sau isi poate continua calatoria spre lumea superioara, unde va deveni o zeitate.
Sufletele ghinioniste care nu reusesc sa ajunga la Puya, poate din cauza ca familia nu a putut efectua inmormantarea, vor deveni “Bombo”, adica spirite rele care ameninta locuitorii lumii pamantesti.
Prin urmare, ceremoniile funerare joaca un rol fundamental in societatea Toraja, pentru a mentine armonia celor trei lumi.In afara de Bombo (cei care au murit fara inmormantare), exista si alte spirite rele care locuiesc in copaci, pietre, munti si izvoare.
“Batitong” sunt spirite terifiante care mananca stomacul oamenilor adormiti, “Po’pok” zboara noaptea, iar “Paragusi” cutreiera padurea si se transforma in varcolaci. Potrivit unei legende locale, Toraja erau navigatori din Cambodgia care au fost fortati sa debarce pe coasta Sulawesi in timpul unei furtuni pe mare.
Neavand adapost si neputandu-se intoarce deoarece barcile lor erau avariate, le-au folosit pentru a construi acoperisurile caselor lor. De fapt, casele traditionale ale stramosilor Toraja, numite Tongkonan, au un acoperis care seamana foarte mult cu o barca rasturnata.
Pana la sosirea misionarilor si a colonistilor olandezi, tribul Toraja a trait intr-o izolare aproape totala si era considerat unul dintre cele mai feroce si salbatice triburi din Indonezia. Odata cu sosirea misionarilor, a fost introdusa cultivarea cafelei, marcand un pas important in modernizarea populatiei Toraja, care s-a mutat din satele lor fortificate din munti in zonele joase pentru a practica agricultura. Acest contact cu misionarii a adus schimbari si in cultul si modul lor de viata. Unele ritualuri, cum ar fi oferirea de capete umane in timpul funeraliilor, erau interzise.
Pe vremuri, familia care organiza ritualul funerar insarcina niste indivizi curajosi sa mearga la vanatoare de capete umane.
Vanatorii paraseau satul in miez de noapte si se intorceau in zori cu capetele taiate, care erau predate sefului satului, care le pastra pana in ziua purificarii. In timpul purificarii, craniul era fiert, iar carnea era indepartata. Carnea era probabil oferita oaspetilor, in timp ce bulionul era dat taietorilor de capete, care il beau amestecat cu vin de palmier.
Craniul era apoi decorat cu ornamente de aur, frunze si pene de pasare. Misionarii au interzis acest ritual si i-au fortat pe Toraja sa inlocuiasca sacrificiile umane cu sacrificii de bivoli si porci.
Alte schimbari au survenit odata cu ocupatia japoneza din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si cu independenta Indoneziei in 1949. In zilele noastre, in ciuda raspandirii crestinismului si a islamului, ritualurile sunt inca practicate, chiar daca sunt amestecate cu elemente ale religiei monoteiste.
Ritualul de inmormantare al Toraja
Moartea este vazuta de catre Toraja ca un proces treptat, mai degraba decat ca un eveniment brusc. O persoana decedata este numita “adormit” si moare oficial in momentul in care are loc inmormantarea.
In cele mai multe cazuri, ritualul funerar se face la cateva luni sau ani dupa decesul propriu-zis. Acest lucru depinde de statutul social al familiei si de cat timp le ia sa adune banii necesari pentru a face un ritual fastuos. Intre timp, corpul defunctului este mumificat cu formaldehida si depozitat in casa de nastere.
Figurine tau tau din lemn
Odata ce incepe ritualul funerar, corpul este scos din casa, iar spiritul sau este transformat intr-o umbra neagra. In momentul in care bivolii sau porcii sunt sacrificati, umbra neagra este ghidata in afara corpului si este condusa pe taramul lui Puya.
Trupul neinsufletit este lasat in mormantul familiei impreuna cu bijuteriile si alte bunuri materiale importante, care au marcat viata defunctului. Mormintele sunt situate pe o stanca inaccesibila si au un mic balcon sculptat in stanca, unde sunt asezate figurine “tau” din lemn care ii reprezinta pe cei decedati.
